GENOCID – privatizarea Oltchim

Constantin Cojocaru

Crima numita “privatizarea Oltchim” (1)

Iată că am, din nou, dreptate. Scopul tuturor partidelor care s-au rotit la conducerea statului român, după lovitura de stat din decembrie 1989, a fost unul singur: jefuirea avuţiei acumulate de poporul român în timpul regimului comunist, îmbogăţirea lor prin acapararea unei părţi cât mai mare din această avuţie, vânzarea, pe nimic, a restului avuţiei către străini, pentru a obţine sprijinul acestora să ajungă şi să se menţină la conducerea statului, ca să jefuiască, mereu, poporul român, în cârdăşie cu străinii.
În timp ce ne serveau circul cu suspendarea şi referendumul pentru demiterea preşedintelui, guvernanţii USL pregăteau, cu profesionalism şi sânge rece, executarea programului conceput de Băsescu şi PDL pentru vânzarea a ceea ce a mai rămas din capitalul de care a fost deposedat poporul român prin Legea 15/1990. Dacă vor fi lăsaţi, vor vinde tot ce a mai rămas din ţară.
De câteva zile, asistăm la ultima fază a crimei numită “privatizarea OLTCHIM”, una din zecile de mii de fabrici şi uzine construite de români în timpul regimului comunist, la timpul punerii în funcţiune, aceasta fiind dotată cu utilaje şi echipamente la cel mai înalt nivel al tehnicii mondiale.
În primul rând, nu este vorba de nici o „privatizare”. Nu este vorba de trecerea unui bun din propriatate PUBLICĂ în proprietate PRIVATĂ, adică de privatizare. În acest moment, capitalul OLTCHIM este PRIVAT 100%. 54% din capital se află în proprietatea PRIVATĂ a statului român, restul, de 46%, se află în proprietatea PRIVATĂ a altor persoane fizice şi juridice, în cea mai mare parte, străini. Dacă cele 54 procente s-ar afla în proprietatea publică a statului român, ele nu ar putea fi vândute. Guvernanţii folosesc cuvântul de „privatizare” pentru a ascunde faptul că ei VÂND o uzină pe care ei au furat-o de la cetăţenii României prin Legea 15/1990 (Legea Brucan). Pentru a ascunde faptul că ei vând ţara.
Aşa cum au procedat cu toată industria românească, guvernanţii au adus OLTCHIM-ul în stare de faliment, astfel încât să poată fi vândut pe nimic, apoi, închis, demolat, vândut ca fier vechi, la preţ de sute de ori mai mare decât cel încasat de stat, la „privatizare”. La această crimă, au participat toate guvernele postdecembriste. Guvernul Văcăroiu a inclus ARPECHIM-ul piteştean în capitalul PETROM, deşi combinatul piteştean era legat ombilical, fizic, de OLTCHIM, prin conductele care îi livrează materia primă. Normal, PETROM-ul s-a vândut cu ARPECHIM cu tot, astfel că viaţa OTLCHIM-ului, ca şi a miilor de salariaţi ai săi, ca şi ai altor câteva zeci de unităţi din amontele şi avalul OLTCHIM-ului a ajuns la cheremul OMV, firma austriacă devenită stăpână pe perla industriei româneşti, pe care a cumpărat-o, de la guvernul Năstase, cu un preţ de zeci de ori mai mic decât valoarea reală a PETROM-ului. A venit, apoi, rândul guvernului Tăriceanu să reducă valoarea capitalului social, astfel încât firma străină PPC să obţină 20% din capitalul OLTCHIM, deşi nu a plătit decât o sumă care îi dădea dreptul la nu mai mult de 2% din capital.
Aşa cum era de aşteptat, OMV a închis ARPECHIM-ul, a tăiat, astfel sursa de aprovizionare cu materie primă a OLTCHIM-ului, obligând-o, pe acesta, să se aproviziopneze din alte surse, dar la costuri mult mai mari. A venit, ca peste tot, rândul administratorilor, care au înţeles că, în final, trebuie să se aleagă şi ei cu ceva, astfel că au „externalizat” o bună parte din activele societăţii, la „oameni de încredere”, ceea ce a însemnat şi externalizarea profiturilor, adică reducerea veniturilor OLTCHIM-ului.
Aşa a ajuns OLTCHIM să înregistreze datorii de sute de milioane de euro, să nu mai poată plăti salariile şi facturile furnizorilor.
Tot ca de obicei, adică aşa cum au procedat cu zecile de mii de întreprideri pe care le-au vândut pe nimic, în cea mai mare parte străinilor, guvernanţii mint poporul, nu numai cu televizorul, dar şi cu televizorul, că nu există altă soluţie decât „privatizarea”, adică vânzarea celor 54 procente deţinute de stat în capitalul societăţii, că numai astfel va veni un „investitor strategic”, evident străin, care se va obliga, prin „contractul de privatizare”, să păstreze locurile de muncă, să plătească salariile şi datoriile, să asigure capitalul de lucru pentru societate. O minciună criminală, dovedită de miile de „contracte de privatizare” anterioare, călcate în picioare de „investitorii strategici”, care au inchis fabricile şi uzinele, le-au demolat, le-au vândut ca fier vechi, au luat banii şi au plecat, au distrus, astfel, peste 4 milioane de locuri de muncă.
OLTCHIM este o unitate economică VIABILĂ. Ea fabrică produse care SE CER pe piaţa românească, pe cea europeană şi extraeuropeană. Cu administratori competenţi şi responsabili, ea fabrică produsele sale la costuri cu mult mai mici decât preţurile cu care le vinde pe piaţă, putând să asigure salarii decente la mii de români. O demonstrează cele patru decenii de existenţă. Ea a fost adusă în stare de faliment nu de factori interni, nu de piaţă, ci de deciziile iresponsabile ale proprietarului nelegitim care este statul ramân, guvernanţii ţării.
Pentru OLTCHIM există o SOLUŢIE. Aceasta constă în adoptarea şi aplicarea imediată a Legii Cojocaru. Cu cei 20.000 de euro de fiecare, cei 10.000 de salariaţi de la OLTCHIM, de la furnizorii şi clienţii acestuia, plus rudele acestora, s-ar strânge, repede, peste 200 milioane de euro, capital de lucru, printr-o primă majorare de capital, urmată de alte subscripţii, de la cetăţeni din toată ţara, prin care să fie cumpărate şi acţiunile deţinute de statul român, ca şi cele provenite din conversia creanţelor AVAS şi ale celorlalţi creditori cu capital de stat. Inclusiv, cumpărarea ARPECHIM-ului de la OMV.
Victor Pontsa are de ales. Ori anulează licitaţia din 18.09.2012 pentru vânzarea celor 54 procente deţinute de statul român la OLTCHIM şi, concomitent, introduce Legea Cojocaru în Parlament, pentru a fi adoptată în regim de urgenţă, ori devine complice la crima numită “privatizarea” OLTCHIM. Nu va putea să spună NU AM ŞTIUT.
Dr. Constantin Cojocaru
14.09.2012

–––––––––––––––––––––––––––––––––––-

 

Constantin Cojocaru

Crima numita privatizarea OLTCHIM. (2)

Pe data 14.09.2012, am publicat, pe http://www.variantacojocaru.ro, articolul „Crima numita privatizarea OLTCHIM”. Articolul a fost preluat pe mai multe site-uri şi reţele de socializare, declanşând o amplă dezbatere. Între timp, s-a desfăşurat licitaţia pentru vânzarea pachetului de acţiuni, de 54%, deţinut de statul român în capitalul social al acestui important combinat chimic, licitaţie care a fost câştigată de „persoana fizică” numită Dan Diaconescu.
Este vorba de impostorul care a furat, din Legea Cojocaru, fraza referitoare la cele 20.000 de euro, escrocul care a furat, prin înşelăciune, semnăturile celor un milion de susţinători ai Legii Cojocaru, pe care le-a folosit pentru a fura un alt milion de semnături pentru susţinerea Partidului Poporului, pe care le-a folosit pentru a-şi crea partidul clona, PP-DD, cu care a reuşit să fure un milion de voturi la alegerile locale din 10 iunie 2012. Această uriaşă escrocherie, realizată de postul de televiziune OTV, susţinut şi de alte posturi de televiziune din România, ascunsă opiniei publice de presa ticăloşită din România, este prezentată, cu dovezi, cu documente şi înregistrări video, pe http://www.variantacojocaru.ro. Scopul acestei escrocherii a fost şi rămâne acela de a împiedica afirmarea Partidului Poporului, partid înfiinţat de milioanele de susţinători ai Legii Cojocaru, ca singura ALTERNATIVĂ reală la actuala „clasă politică” din România. În acestă escrocherie, Dan Diaconescu este o simplă marionetă. În spatele lui se află una din grupările „clasei politice”, una dintre grupările transpartinice care s-au îmbogăţit prin „privatizări” şi care sunt speriate de moarte de Legea Cojocaru.
Implicarea lui Dan Diaconescu în „privatizarea” OLTCHIM este o continuare a escrocheriei prin care a fost creat monstrul politic numit PP-DD. Scopul acestei noi escrocherii mediatice rămâne acelaşi: împiedicarea afirmării Partidului Poporului pe scena politică din România, înşelarea unui număr cât mai mare de români, prin prezentarea escrocului ca salvator al naţiunii, împiedicat să facă bine de actuala clasă politică.
Escrocheria OLTCHIM-DD este „opera” grupării transpartinice care se află în spatele lui Dan Diaconescu şi a grupării transpartinice instalată la conducerea OPSPI, instituţia statului român însărcinată cu “privatizarea” OLTCHIM-ului. Procedura de „privatizare” a OLTCHIM-ului a fost schimbată, peste noapte, ca să devină posibilă participarea la licitaţie a „persoanei fizice” Dan Diaconescu şi să şi câştige, chiar dacă a încălcat, în văzul lumii, regulile jocului, depunând cu întârziere documentaţia de participare la licitaţie. Toată acestă farsă hoţească a fost concepută şi pusă în operă pentru ca escrocul să poată fi prezentat ca salvator al OLTCHIM-ului, al întregului popor românesc.
Deşi înainte de anunţarea rezultatului licitaţiei, viitorul câştigător a ţipat pe toate canalele posturilor de radio şi televiziune ca va plăti preţul achiziţiei a doua zi după anunţarea câştigătorului, după ca a fost desemnat câştigător, escrocul a uitat promisiunea şi a început să urle că nu poate semna contractul şi nici nu plăteşte suma la care s-a angajat deoarece textul contractului are…locuri goale. A şi părăsit, imediat, ţara. Evident, textul contractului a fost parte integrantă a documentaţiei de licitaţie. Acest text nu poate fi modificat, de către nici una din părţile implicate.
Rămâne de văzut dacă se va mai întoarce în ţară. Dacă o va face, înseamnă ca a primit garanţii serioase ca nu va fi arestat. În acest moment, există suficiente probe care să permită unor procurori competenţi şi responsabili să-l aresteze, pentru înşelăciune. Este mai mult decât un pericol social. Este un pericol naţional.
Escrocul nu va plăti cele 45 milioane de euro, la care s-a angajat. El nu are aceşti bani. În situaţia în care a fost adus OLTCHIM (700 milioane de euro datorii, ruptă de sursa de aprovizionare şi de piaţa de desfacere), nimeni nu îi împrumută escrocului 45 milioane de euro, ştiind, sigur, că aceste milioane de euro vor fi pierdute.
Dacă impostorul se va întoarce în ţară şi nu va fi arestat, escrocheria OLTCHIM-DD va continua până la alegerile din 9 decembrie a.c. Se va victimiza, de seara până dimineaţa, la OTV şi la posturile controlate de gruparea care-l controlează şi pe el. Va înfiinţa Compania Naţională de Investiţii, adică un nou FNI, prin care va încerca să fure ultimele economii ale românilor, să înşele milioanele de români disperaţi că nu mai văd nici o altă soluţie să scape de sărăcie şi umilinţă.
Acest scenariu va fi posibil dacă şi numai dacă posturile de televiziune neimplicate în acestă escrocherie, în primul rând TVR1, vor continua să nu mă lase să vorbesc, să nu-mi permită să prezint modul în care a fost pusă în operă escrocheria prin care a fost creat PP-DD, să nu-mi permită să prezint adevăratul conţinut al Legii Cojocaru, prin aplicarea căreia ar deveni posibilă şi salvarea OLTCHIM-ului, ca şi a tuturor întreprinderilor româneşti, aflate în proprietatea statului, care, fără, Legea Cojocaru, vor fi aduse, toate, în situaţia în care se află, astăzi, OLTCHIM-ul.
Constantin Cojocaru

25 septembrie 2012 la 16:21

Sursa – variantacojocaru.ro

Anunțuri

Un răspuns la GENOCID – privatizarea Oltchim

  1. Dumitru Gh. zice:

    D-l Cojocaru are perfecta dreptate. DD este un escroc si pericol national. Dintr-un colonel al lui Ceausescu ce putea sa iasa!Trebuie infiintat un post de televiziune al PP-LC pentru a se putea auzi vocea lui Cojocaru.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s